„Securitatea cibernetică” şi „Criminalitatea informatică”, iată două sintagme care se regăsesc din ce în ce mai mult în vocabularul zilnic al utilizatorilor de Internet. Fenomenul a început, de altfel, să fie atent monitorizat, analizat şi tradus pentru publicul larg de către o serie de specialişti în domeniu. Unul dintre aceştia este Mircea Şcheau, expert în cadrul BNR.
Specialistul afirmă cu tărie că a venit momentul „să încetăm să ne minţim că suntem în afara oricărui pericol şi că nu reprezentăm interes pentru infractorii cibernetici”.
Mircea Șcheau este de părere că România a făcut eforturi majore în ceea ce priveşte securitatea cibernetică. În acest sens, una dintre cele mai importante realizări o reprezintă desemnarea țării noastre drept gazdă a Centrului european de competenţe în domeniul securităţii cibernetice – Cyber UE.
„Desemnarea României nu este rodul unei întâmplări. Reprezintă o certificare a încrederii acordate de statele membre, o recunoaştere a acţiunilor conjugate şi a eforturilor diplomatice depuse de persoane care înţeleg fenomenul şi fac distincţie între interesul naţional şi oricare alte interese, ce trec pe plan secund. Centrul Cyber al UE este doar una dintre coloanele pe care se bazează viitoarea platformă europeană de administrare a incidentelor de natură informatică, ce se va dezvolta pe orizontală şi verticală. Parteneriatele public-private devin esenţiale”, a subliniat autorul volumului „Criminalitatea informatică privind transferurile financiare”.
El este de părere că, pe acest trend al recunoaşterii internaţionale, „este imperios necesară înfiinţarea, cât mai repede posibil, în condiţiile legii, a Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică”. „Un stat îşi poate asigura securitatea mai multor flancuri dacă dispune de capabilităţi tehnice operaţionale şi de personal cu grad de pregătire ridicat”, consideră specialistul BNR.
Întrebat cum vede situaţia în 2021 din punct de vedere al măsurilor de contraatac faţă de efectele nefaste ale atacurilor informatice, în special pe zona financiară, expertul Mircea Șcheau a punctat că situaţia nu se va îndrepta de la sine.
„Toţi trebuie să contribuim pentru a diminua efectele distructive. Societatea în esenţă trebuie să se schimbe. Când spun societate, mă refer la fiecare dintre noi. Să încetăm să ne minţim că suntem în afara oricărui pericol şi că nu reprezentăm interes pentru infractori”, susține el. „Un atac «de succes» se pregăteşte cu mult profesionalism şi uneori beneficiază de sprijin statal. În cel mai bun caz, putem fi verigi, puncte de tranzit sau pioni în scenariul elaborat de agresori. În cel mai rău caz, putem fi încadraţi complici şi catalogaţi penal ca atacatori (…) Vă invit să vedeţi cu ochii minţii ce se poate întâmpla dacă una dintre infrastructurile critice naţionale sau europene ar fi compromisă. Interconectivitatea ar provoca prin contaminare reacţii în lanţ şi efectul s-ar propaga devastator către toate infrastructurile critice”, apreciază sursa citată.